Terapia cu moxa

Mini-moxele cu fum se pot utiliza impreuna cu acul de acupunctura sau direct pe punctul de acupunctura.
Au un capat autoadeziv ce poate fi asezat direct pe piele sau pe un strat protector (sare, ghimbir etc.).
Aceasta tehnica de tratament cu moxa, foarte veche, dateaza din secolele III-VI I.Hr.
In practica noastra folosim mini-moxele cu fum ori fara fum, Made in China.

Moxibustia este o tehnica anexa acupuncturii eficienta in durerile reumatice, articulare si nevralgii, precum si in afectiuni cauzate de frig si de umezeala.

Moxibustia este o metoda externa de tratament care utilizeaza materiale vegetale combustibile aplicate la suprafata corpului, in punctele de acupunctura sau de-a lungul meridianelor energetice cu scopul de a ceda caldura si proprietatile terapeutice ale acestor plante organismului uman. Caldura terapeutica patrunde in interiorul organismului prin intermediul traseelor energetice si incalzesc Qi-ul si sangele, sustin Qi-ul defensiv si elimina agentii patogeni.

Moxibustia poate trata anumite sindroame in care acupunctura nu este suficienta, sau se poate asocia acesteia pentru o eficienta sporita.

Moxibustia este o tehnica specifica de tonifiere. Se considera ca folosirea acelor de acupunctura pentru stimulare nu poate evita un anumit grad de dispersie, chiar si atunci cand tehnica utilizata este cea de tonifiere. Pentru acest motiv, atunci cand efectul urmarit este cel de tonifiere, tehnica de tonifiere trebuie sa fie moxibustia. Din pacate, ea este utilizata mai putin in practica europeana, pentru ca, desi simpla, aceasta tehnica necesita mai mult timp alocat din partea medicului.

Conurile de mini-moxa pot fi aplicate direct pe piele sau, dupa introducerea acelor in puncte, conurile de moxa vor fi plasate pe extremitatile libere ale acelor. In cazul bastoanelor de moxa, acestea se tin la 2-4 cm distanta de punctul stimulat.

Terapia cu moxa este in general indicata pentru sindroame de tip yin, frig, deficit, cum ar fi sindroamele de deficit si colaps al yang-ului si qi-ului, boli cronice, diaree cronica, acumulare de flegma, senzatie de frig generalizat, pareze si parestezii, etc.

Contraindicatiile sunt reprezentate de deficitul de yin si excesul de yang, pacienti cu foc intern crescut cum ar fi: tuberculoza, hemoptizii, tuse sangvinolenta, cefalee data de excesul yang-ului hepatic, AVC cu coma de tip exces, boli febrile cu febra maligna. In regiunea fetei, a celor 5 organe de simt si in regiuni cu vase sanguine de calibru mare situate superficial nu se utilizeaza moxa directa.